Dutu-Buzura, Mircea M.
Dreptul UE al climei : interactiuni internationale, elemente definitorii, transpunere in dreptul roman / Mircea M. Dutu-Buzura. - Bucuresti : Universul Juridic, 2025. - 23 cm; 372 p.
ISBN 978-6-06-391748-6 : 99 lei.
Observatii carte: Bibliogr.
Cuprins : Capitolul 1. Introducere
Schimbarea climatică - o problemă globală a contemporaneităţii. Introducere tehnico-ştiinţifică generală la o provocare juridică majoră
1. Grupul Interguvernamental de Experţi privind Evoluţia Climei
2. Teza încălzirii globale: evoluţii şi involuţii
3. Urgenţa ecoclimatică precum un imperativ juridic
4. Reacţia juridică în condiţiile incertitudinii ştiinţifice
5. Clima ca obiect perceptibil de drept şi prioritate de protecţie juridică
Concluzii
Capitolul 2. Regimul juridic internaţional privind clima. Cadrul juridic fondator (Convenţia-cadru privind schimbările climatice din 5 iunie 1992 şi Protocolul adiţional de la Kyoto, adoptat la 11 decembrie 1997). Contribuţii de pionierat, consecvenţă şi substanţială a UE
Consideraţii introductive. Dreptul intenţional al climei (DIC), un drept al unei problematici globale, cu o preponderentă declinare unional-europeană
1. Preliminarii. Protecţia atmosferei şi a stratului de ozon în dreptul internaţional Regimul climatic onusian general
2. Convenţia-cadru privind schimbările climatice (1992). Preliminarii politico- diplomatice
4. Protocolul de la Kyoto la Convenţia-cadru a Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice (Protocolul de la Kyoto sau Protocolul)
5. Evoluţiile post-Kyoto
6. Acordul de la Copenhaga
7. Implicarea, poziţionările şi contribuţia Uniunii (Comunităţii) Europene
Concluzii
8. Regimul internaţional al climei şi dimensiunile sale actuale
Capitolul 3. Acordul de la Paris: noul regim internaţional privind combaterea schimbării climatice şi cadru de referinţă al dreptului UE al climei
1. Tranziţia de la concepţia clasică la perspectivele universalismului Acordului de la Paris
2. Premise ale Acordului de la Paris
3. Textul de negocieri pentru prefigurarea Acordului de la Paris
4. Retragerea SUA din Convenţia-cadru privind schimbările climatice (Acordul de la Paris) - 2017
5. Viziune, scop, obiective
6. Adaptarea la efectele negative ale schimbărilor climatice - obiectiv strategic
7.Principii novatoare
8. Mecanismele de piaţă în Acordul de la Paris
9. Alte dimensiuni
10. COP-post 2015
Scurte concluzii
Capitolul 4. Obligaţii de drept internaţional ce revin statelor în materia protecţiei mediului şi conservării climei. Contribuţii şi rezonanţe ale dreptului UE
1. Obligaţii ce decurg din dreptul internaţional general
2. Obligaţiile rezultate din dreptul internaţional, dreptul internaţional al mediului şi dreptul internaţional al climei
3. Clarificarea şi întărirea obligaţiilor statelor în materie de schimbări climatice
3.1. Obligaţiile statelor în materie de schimbare climatică. De la principiul de echitate intergeneraţională la drepturile şi îndatoririle fundamentale transgeneraţionale
4. Obligaţii fondate pe dreptul internaţional al schimbărilor climatice. Obligaţii specifice faţă de schimbările climatice
6. Schimbarea climatică şi drepturile omului
7. Recunoaşterea jurisprudenţială europeană a dreptului de a beneficia de protecţia statelor contra efectelor nefaste ale schimbării climatice
8. Contribuţia doctrinei la prefigurarea obligaţiilor statelor în materie climatică
9. Analiza mondială aferentă raportului anual 2022/2023 al Amnesty International
9.1. Concluzii
10. Avize consultative în materia schimbării climatice
11. Avizul TIDM din 21 mai 2024 privind obligaţiile climatice
12. Protecţia mediului şi a climei în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene
13. Spre un tratat privind neproliferarea combustibililor fosili. O nouă iniţiativă ştiinţifico-civică internaţională
Capitolul 5. Dreptul Uniunii Europene al climei. Evoluţii, experienţe, perspective
Precizări preliminare
A. Introducere
1. Consideraţii generale
2. Iniţierea şi evoluţia cadrului juridic general al UE privind clima
B. Elemente definitorii ale regimului juridic unional-european de combatere a schimbării climatice până la Pactul Verde
1.Măsuri de limitare şi diminuare a emisiilor de GES
2. Reducerea emisiilor anumitor bunuri, surse fixe ori mobile
3. Măsuri relative la emisiile provenite de la autovehicule şi carburanţi
4. Utilizarea terenurilor, schimbarea afectării acestora şi silvicultura
5. Măsuri de promovare a energiei produse din surse renovabile
6. Captarea şi stocarea geologică a CCh
II. Politica de energie, tranziţie energetică şi combatere a schimbării climatice
1. Performanţa energetică a clădirilor
2. Obiectivele în materie de utilizare a energiei
3. Măsuri şi acţiuni privind piaţa de energie
4. Promovarea energiei din surse regenerabile
5. Determinarea şi raportarea contribuţiilor naţionale la obiectivul 2030
6. Reţeaua transeuropeană de energie
7. Cooperarea internaţională
Concluzii
C. Pactul Verde - cadru politico-strategic de dezvoltare şi afirmare a dreptului UE al climei
1. Pactul european pentru climă
I. Perspectiva strategico-politică
1. Criza ecoclimatică şi tranziţia ecologică în textul şi subtextul construcţiei normative
2. O guvernantă holistică şi o reglementare coerentă
3. Programul legislativ schiţat şi promovat de Pactul Verde
4. Implicaţiile asupra legislaţiei climatice ale unei guvernante planificatoare sui- generis
5. Concluzii preliminare
II. Dimensiunea juridico-instituţională
1. Cadrul juridic general unional-european privind schimbarea climatică
2. Legea europeană privind clima
3. Premise şi elemente ale unei legi generale privind clima în România
4. Reglementări de aplicare sectorială
1. Insuficienţe şi imperfecţiuni de conţinut şi de abordare
2. Dreptul UE al climei - nouă arhitectură juridică
3. „Privatizarea" dreptului mediului şi al climei - o tendinţă ce se accentuează
4. Ce viitor pentru Pactul Verde European?
D. Acţiunea internaţională a Uniunii Europene de combatere a schimbării climatice
E. Scurte concluzii de capitol
Capitolul 6. Transpunerea în dreptul intern a Dreptului UE al climei. Spre un drept român al schimbării climatice?
I. Declinarea în context naţional a politicilor şi ţintelor climatice ale UE şi ajustarea lor în raport cu realităţile şi priorităţile proprii
1. Eforturi şi reglementări naţionale
2. Cadrul instituţional. Comitetul interministerial privind schimbările climatice (CISC sau Comitetul)
II.Strategiile naţionale pe termen lung privind neutralitatea climatică. Tiparul unional-european
1. Perspective generale ale strategiei şi reglementării naţionale privind atenuarea şi atingerea neutralităţii climatice
2. Repere de abordare şi conţinut
3. Elemente de drept comparat
4. STL - instrument de transpunere a dreptului UE al climei
III. Adaptarea la schimbarea climatică. Cadrul strategico-juridic european şi replica naţională
1. Consideraţii generale
2. Evoluţia şi exprimarea preocupărilor UE în materie
3. Elemente de drept comparat
4. Adoptarea strategiei naţionale privind adaptarea la schimbările climatice pentru perioada 2024-2030, cu perspectiva anului 2050 (SNASC) (prin H.G. nr. 1010 din 14 august 2024)
IV. Dreptul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor şi exigenţele schimbării climatice
1. Perspective politico-strategice şi reglementare
2. Exprimarea exigenţelor combaterii schimbării climatice în legislaţia de amenajare a teritoriului, urbanism şi construcţii
3. Concluzii
V. Concluzii generale (de capitol)
1. Impasul revizuirii/simplificării „Omnibus" - 26 februarie 2025
2. Explicaţii ale unei ofensive împotriva reglementării
3. Ce va urma
VI. Concluzii generale
Limbi : romana (rum)
Clasificare zecimala : 34 |
