Ideea aniversarii a 180 de ani de avocatura bucuresteana apartine corpului de avocati din Baroul Bucuresti. Avocatura bucuresteana a fost si este nucleul in jurul caruia s-a dezvoltat profesia de avocat in Romania.
Initiativele legislative privind profesia de avocat, realizarea unor stranse relatii profesionale cu barourile din tara si din strainatate, dialogul permanent cu ceilalti factori participanti la actul de justitie, sunt, in mare parte, opera avocaturii bucurestene.
Ca avocat , dar si ca istoric, ma gandesc la cei 22 de avocati oranduiti pe langa Divanurile din Bucuresti de catre logofatul dreptatii, Iordache Golescu, in septembrie 1831, precum si la vechilii de judecati, denumire data avocatilor in Legiunea lui Voda Caragea. Nu pot sa omit primele reglementari ale organizarii barourilor in Regulamentele Organice, acte in cuprinsul carora apare pentru prima data termenul de avocat.
Legea pentru constituirea Corpului de Advocati din 6 decembrie 1864 a permis infiintarea la 15 decembrie 1864 a primelor trei barouri: Bucuresti, Iasi si Craiova. La data de 15 decembrie 1864 Ministerul Justitiei stabilea trei "consilii ecsaminatoare" la Bucuresti, Iasi si Craiova avand ca atributii unificarea titlurilor si persoanelor care urmau sa faca parte din "Corpul Avocatilor". La Comisia examinatoare din Bucuresti au fost arondate judetele Ilfov, Vlasca, Ialomita, Braila, Ramnic-Sarat, Prahova, Dambovita, Muscel, Arges, Olt, Teleorman si Buzau.
Ministerul Justitiei, primind cererile persoanelor care doreau si indeplineau conditiile prevazute de lege, a procedat la alcatuirea Tabloului Corpurilor de Advocati si la trimiterea sa la comisiile de examinare. Baroul din Bucuresti a constituit un model in privinta organizarii celorlalte barouri din judete.
Pe terenul situat pe malul drept al Dambovitei, intr-o parte din gradina "Palatului cel mic" al Brancovenilor se ridica, incepand cu octombrie 1890, Palatul de Justitie. Ceremonia punerii pietrei de temelie a Palatului de Justitie in Bucuresti s-a desfasurat in prezenta regelui Carol I care a depus cu acea ocazie pergamentul pecetluit cu insemnele regale. Inaugurarea Palatului de Justitie a avut loc la 15 octombrie 1895. Pentru activitatea avocatilor au fost repartizate cateva sali la parter iar in anul 1922 Baroul a construit un local propriu in aripa dinspre Biserica "Domnita Balasa". Baroul din Capitala a primit in 1891 pe Sarmiza Bilcescu, prima femeie avocat din Europa si prima licentiata si doctor in drept din lume (Paris, 1889). Ca urmare a aplicarii Legii pentru organizarea corpului de avocati din 1907 s-au luat primele masuri impotriva samsarilor, adica a "mijlocitorilor de procese", cum ii numea presa de atunci.
In iulie 1921 a fost promulgata Legea referitoare la unificarea functionarii Corpului de avocati dupa ce, in prealabil, la primul congres al avocatilor din Romania tinut in mai 1921 la Bucuresti, a fost dezbatuta o parte din prevederile sale.
In perioada interbelica numarul avocatilor in baroul din Capitala a sporit. Prestigiul baroului a fost afectat de plaga samsarilor care faceau o concurenta neloiala avocatilor dar si de relatiile conflictuale dintre unii magistrati si unii avocati. Este perioada in care s-au afirmat doi mari Decani: Dem I.Dobrescu si Istrate Micescu. Prima manifestare privind deschiderea anului judiciar a avut loc in 4 septembrie 1921 in sala Tribunalului Comercial, Sectia II din Palatul de Justitie, unde decanul din acea vreme, Dem I.Dobrescu si avocatul G.Petrovici au prezentat expuneri in fata unei numeroase asistente de avocati si magistrati.
In timpul domniei regelui Carol al II-lea se inregistra asa-numita "criza de supraproductie" in avocatura, ajungandu-se la un accentuat somaj in profesie. La acea vreme, Presedintele UAR - C-tin Naumescu sustinea ca "Pletora face ca profesiunea noastra sa se proletarizeze in asa fel incat ea un mai poate hrani nici pe confratii cu experienta si vechime in barou, necum pe tinerii incepatori care un pot lupta cu greutatile acestei profesii atat de delicate..."
Evolutia profesiei in Baroul din Capitala avea sa fie stagnata odata cu schimbarile político-sociale survenite dupa cel de-al doilea razboi mondial.
In momentul de fata exista in Baroul Bucuresti cadru juridic privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat asemanator celui din tarile cu o democratie avansata.
Datorita eforturilor unei generatii deosebite de avocati profesia a cunoscut o evolutie constanta. Pe fondul unei politici profesionale a "portilor deschise" la nivelul Baroului Bucuresti s-a inregistrat o supraaglomerare a sistemului. S-a simtit nevoia schimbarii modalitatii de intrare in profesie. Recentele reglementari aduse de Legea 270/2010 permit organizarea corespunzatoare a examenului de acces in profesie. Numai cadrul organizat in care ne aflam si numai solidaritatea avocatilor va putea pastra profesia de avocat libera si independenta.
Tendinta unora de a slabi autonomia si independenta structurilor organizatorice ale profesiei de avocat, prin constituirea de structuri aflate in ilegalitate sau prin folosirea unor modalitati care se doresc o alternativa la profesia de avocat impun, cu puterea evidentei, necesitatea exercitarii profesiei de a avocat in cadrul institutional organizat de Legea 51/1995 modificata si completata.
Baroul Bucuresti a reusit alaturi de U.N.B.R si de celelalte barouri din tara sa asigure dupa anul 1990, independenta profesiei si scoaterea sa de sub tutela statului.
Corpul avocatilor din Bucuresti s-a implicat direct in procesul de reforma a profesiei, cautand solutii adecvate noilor realitati.
Consider ca, noi, avocatii, trebuie sa avem o noua atitudine fata de profesie si comunitatea profesionala. E necesar sa ne preocupam permanent de protectia profesiei si de implicarea colegilor nostri in toate proiectele pe care si le propun Baroul Bucuresti si U.N.B.R privitoare la dezvoltarea profesiei.
In ultima perioada s-au facut pasi mari in respectarea demnitatii Corpului de avocati din Baroul Bucuresti. De multe ori, raporturile individuale ale avocatilor cu clientii sau relatiile profesionale ale avocatilor cu magistratii sunt deteriórate datorita unor mentalitati invechite privind participarea la actul de justitie.
Din aceasta perspectiva, consider ca trebuie sa depasim eventualele confruntari profesionale sau conflicte de interese care afecteaza in mod direct sau indirect profesia de avocat. Evident, efectele crizei actuale se resimt si in activitatea avocatiala, determinand o scadere a veniturilor avocatilor.
Accesul la clientela ramane o problema pentru fiecare avocat. In acest mesaj am gandit ca trebuie sa surprind cateva secvente din tumultosul nostru trecut, dar si sa exprim cateva pareri despre prezentul nostru profesional.
Consider ca este momentul sa ne bucuram de rezultatul activitatii noastre.
Doresc mult succes, in activitatea profesionala, tuturor avocatilor din Baroul Bucuresti si din celelalte barouri din tara. Urmati exemplul oferit de mari avocati: Mihail Kogalniceanu, Take Ionescu, Nicolae Titulescu. Dem I.Dobrescu si Istrate Micescu.
D E C A N
Av. Ion ILIE-IORDACHESCU
